Otilia Bălinișteanuhai-hui printre cuvinte

Muzeu unic pe Valea Tazlăului Sărat

La Prăjeștii Bacăului, nu departe de Moinești, există, de aproape un an, singurul muzeu tematic din țară și din Europa închinat vieții răzeșilor găzari. Aici au fost adunate, ca să ne spună povești de muncă și cărăușie, mărturii și obiecte ce au aparținut lucrătorilor la cele mai vechi sonde de păcură din Moldova - găzarii de pe Valea Tazlăului Sărat

Istoria cioplită a Câmpulungului

De 80 de ani, un muzeu unic în România deapănă povești despre trăinicia și frumusețea lemnului, despre tăcerile sale, despre răbdarea-i seculară, despre folosințele și chipurile căpătate în timp, într-un ținut în care a fost, dintotdeauna, adevărat voievod al locului. Dacă vreți să-i citiți vârstele, să-i admirați înfățișările și să-i dibuiți tainele, căutați-l acasă, la Muzeul „Arta Lemnului” din Câmpulung Moldovenesc.

Biserica unicat de la Bălinești

Uitat la hotarul trasat de apele Siretului între județele Botoșani și Suceava, Bălineștiul își duce liniștit traiul de veacuri, înnobilat de silueta venerabilei biserici pe care logofătul Tăutu i‑a lăsat‑o moștenire. Caracterul unicat al ctitoriei se revendică din frumusețea arhitecturii de exterior, din decorația cu discuri de teracotă smălțuită, ștanțate cu stema breslelor care au lucrat la zidirea sa, dar mai ales din frescele de la interior, pe care doar cele de la Voroneț le întrec în număr

La Ibănești, pe ulițele veșniciei

Prin Ibănești, sat al comunei botoșănene cu acelaşi nume, duhul lumii cuminți de odinioară umblă nestingherit pe ulițe, se așază, la odihnă, pe câte un tăpșan sau pe prispă, la răcoare, sub streașina de stuf a căsuțelor bătrânești. Alteori îl găsești pe scoarțele de lână, țesute de mâini ce n-au mai aflat odihna, pe altițele cămășilor de sărbătoare, pe traiste sau pe bârnețe, dar mai ales îl dibuiești culcușit în sufletele sătenilor.

Satul-muzeu de la porțile Bucovinei

De veacuri, Rădășe­nii stau aciuați într-un cuibar de clorofilă. Ca și cum Dumnezeu, socotind cum să facă mai frumoasă lumea asta, a scobit pământul din buza Fălticenilor, a presărat jur-împrejur o horă de dealuri, iar în căuș, de-a­tunci, frământă întruna aluatul vieții. Măsura lucrurilor e dată, aici, de muncă și de mireasma de poame coapte. Satul stă sub asediul întinselor sale livezi, rânduindu-și anii după semnele de­senate de straiul mereu schimbător al pomilor.

Timpul Crăciunului

La Dragomirna pământul cată spre Cer

Ocolită nedrept uneori, din cauza rutei depărtate față de traseele consacrate ale nordului Moldovei, Mănăstirea Dragomirna, din județul Suceava, rămâne unul dintre puținele monumente care s-au conservat aproape neschimbate de la întemeiere și până azi. Cu frescă restaurată în perioada 2010-2012, merită vizitată pentru caracterul său unic, dat de arhitectură, de pictură și de liniștea și pacea locului.

Creuzetul devenirii lui Enescu

Liveni - Mihăileni - Dorohoi - Tescani - miraculosul patrulater moldav din care și-a extras forța de geniu, în care s-a mișcat și care i-a oferit cele mai zdravene resurse de creație celui care rămâne în istoria culturii române drept un fenomen irepetabil: George Enescu, muzicianul absolut.

România lui Costică Acsinte

Costică Acsinte, fotograf în România primei jumătăți a veacului trecut, ar fi rămas, probabil, în lunga listă a creatorilor transformați de istorie în mari anonimi dacă n-ar fi existat Cezar Mario Popescu. Împătimit de fotografie și de istoria fotografică, acesta a salvat de pe fragilele plăcuțe fotografice imaginile surprinse de Costică Acsinte. Și le-a redat gratis răsfățului public. Până acum, vreo 7.000.

Tradiții nemuritoare la Miroslovești

Mirosloveştii, sat aşezat în cârca dealului de pe lângă apa Moldovei, în judeţul Iaşi, sunt păstrătorii unei lăzi de zestre soră cu veşnicia. Aici, din blânda frumuseţe a luncilor, femeile au ştiut a culege motive delicate, pe care le-au aşezat, spre nemurire, pe pânzeturile ţesute în casă şi mai ales pe portul strămoşesc.

”D'apoi ce-i mai frumos ca Paștili?”

Coastele Mirosloveştilor (judeţul Iaşi) încep a se zvânta, după câteva zile în care ploile şi-au făcut hatârul. De jos, de pe luncă, un cer vânăt goneşte spre sat, mânat de apele tulburi ale Moldovei. În crucea amiezii, sub lumina strecurată cu zgârcenie, aşezarea, în toiul pregătirilor de Paşti, pulsează după un timp numai de Cer ştiut.

Interviu - prof. univ. Viorica Iacob

Constantin Sandu-Ville este unul dintre întemeietorii agronomiei moderne din România. Un interviu despre acest mare cercetător, azi aproape uitat, dar şi despre neajunsurile agriculturii noastre, rămasă la stadiul de etern pariu al autorităţilor, cu fiica sa, prof. univ. dr. Viorica Iacob, de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Iaşi, unul dintre cei mai importanţi fitopatologi români.

Ultimii stăpânitori ai Fichiteștilor

Un petic de pământ la limita dintre judeţele Bacău, Vaslui şi Vrancea, uitat de autorităţi şi aproape inexistent pe hartă - aşa arată Fichiteştii, unul dintre cele mai mici sate băcăuane, destinaţie prin care trece şi drumul bisericilor de lemn ale Moldovei.

Bisericuța ciobanilor bârsani

Odrăslită din vechi codri de stejar, ridicată din osârdia unor meşteri iscusiţi, bisericuţa de la Caşin (jud. Bacău) e o replică, la scară mică, a lumii de peste munţi din care au scoborât bârsanii ce-au întemeiat aşezarea.

Bisericuța din satul gâștenarilor

Am ajuns la Gâşteni într-un început de toamnă în care soarele nu se sfia să mai pârjolească încă. De la şosea, din Răcăciuni, un drum îngust urcă spre sat. În mijlocul aşezării, pe un dâmb răcorit de adierile pâlcului de pădure de deasupra, şade bisericuţa de lemn, cel mai bătrân martor al aşezării.